Manastirea Frumoasa

Asezata pe o terasa cu o altitudine relativa de 8-10 metri fata de sesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domina peisajul prin silueta sa zvelta si alba si prin cele patru cupole ale sale, strajuita de un turn impozant si imprejmuita cu un zid de piatra macinat de vreme.

Inceputurile Manastirii Frumoasa

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, in vecinatatea locului pe care se afla Biserica Frumoasa de astazi, se inalta o manastire, ctitoria hatmanului Leonte zis si Melentie Balica, portar al Sucevei si hatman al Moldovei, originar din Þara Romaneasca si descendent din marea familie a boierilor Buzesti. Consemnata documentar, manastirea lui Balica avea hramul "Sfintii Arhangheli Mihai si Gavriil“.

Biserica hatmanului Balica si a sotiei sale, Ana, a fost inchinata Manastirii "Schimbarea la Fata“ din muntele Sinai. La 9 august 1586, data la care se constata documentar ca Melentie Balica hatmanul era mort, manastirea fusese deja inchinata.

Urmasul lui Melentie Balica, Isac Balica, mare vistier si apoi hatman, decapitat de ªtefan Tomsa dupa batalia de la Cornul lui Sas, a infrumusetat zidirea inaintasului sau. In veacul al XVII-lea, razboaiele si proasta administrare a averilor sale, au dus biserica in stare de ruina.

A doua rectitorire (1727-1733)

Pozitia deosebit de pitoreasca in care era situata manastirea lui Balica l-a determinat pe domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 si 1747-1748), sa o restaureze intre anii 1727-1733, adaugandu-i un ansamblu de palate minunate dupa moda orientala "de la Þarigrad“, niste curti spatioase, un helesteu mare in apropiere pe care se puteau plimba barci si caiace, precum si gradini cu fantani arteziene.
Reconstruita in stilul Renasterii, biserica a impresionat pe contemporanii sai care au supranumit-o "Frumoasa“. Manastirea va servi de acum inainte pentru multi dintre domnitorii Moldovei drept resedinta de vara. Sub denumirea de "Frumoasa“, biserica este mentionata intr-o insemnare greceasca din 1723 de pe o Evanghelie a acesteia, gasita in Bucuresti si rascumparata de catre protosinghelul Silvestru.

Peste un deceniu, in timpul ocupatiei rusesti de la 1739, casele cladite de Grigore Ghica la Frumoasa au fost daramate. In primavara anului 1740, Ghica a pus sa se cladeasca alte case in incinta Manastirii Frumoasa.

O noua restaurare a bisericii Frumoasa a avut loc in anul 1753 in timpul domniei lui Matei Ghica (1753-1756), fiul domnitorului Grigore al II-lea Ghica.

Constructia actuala

Actuala cladire a bisericii dateaza din perioada 1836-1839, fiind ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, dupa cum arata si pisania care aminteste pe langa Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, un al doilea hram in cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia).

Biserica actuala este un monument din prima jumatate a secolului al XIX-lea, construita in stil ucrainean. Fatadele sunt ornate in stil clasic cu panouri si pilastri angajati. Fatada are intrarea decorata cu un inalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcada in plin centru. Pe sub streasina biserica este incinsa cu o friza decorata cu palmete si de cornisa cu mutuali. Toate acestea contribuie la formarea aspectului monumental al constructiei.

Domnitorul Mihail Sturdza a impodobit interiorul bisericii si a ridicat alaturi un mausoleu de marmura alba pentru mormintele membrilor familiei sale. Monumentul aminteste de inceputurile sculpturii statuare din Moldova.

In curte se afla casa numita "palatul de pe ziduri"; sau "Palatul Sturdza", construita in 1818-1819 cu parter si etaj, restaurata ultima data in 1982-1983. In curte se mai gasesc ruinele vechilor case boieresti de pe timpul lui Grigore Ghica si cavoul familiei Sturdza (tatal domnitorului Mihail Sturdza) si a altor membri ai familiei din care doi inruditi cu familiile Vogoride si Mavrogheni.

Manastirea Frumoasa in prezent

Dupa o perioada destul de tulbure in istoria sa, aceasta ctitorie voievodala si boiereasca a redevenit manastire, in vara anului 2003, cu binecuvantarea IPS Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei si Bucovinei. In prezent, la Manastirea Frumoasa vietuieste o obste de calugarite care au venit de la Manastirea Varatec, din judetul Neamt.

Conform listei monumentelor istorice din jud. Iasi elaborata in anul 2004 de catre Institutul National al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, Manastirea Frumoasa (avand codul LMI IS-II-a-A-04006) contine un ansamblu de sase monumente istorice si anume:

* biserica cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril“, reconstruita din temelie in perioada 1836-1839;
* palatul "de pe ziduri“, construit in anii 1818-1819;
* palatul domnitelor, aflat astazi in ruina, la intrarea in manastire. In lista monumentelor istorice este denumit ca Ruinele palatului "Pentru Femei“;
* turnul-clopotnita, construit in perioada 1819-1833;
* zidul de incinta;
* un monument al descendentilor familiei Sturdza (Mausoleul lui Grigore Sturdza), aflat langa biserica.


Biserica Manastirii Frumoasa

Actuala biserica este ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie in anul 1836. Pe frontispiciul bisericii, se afla urmatoarea inscriptie:

"Aceasta Sf-ta si Dumnezeiasca biserica s-a zidit din temelie precum se vede de Prea Cuviosul Arhimandrit si Cavaler Chir Ioasaf Anastasa ce-i zic Voinescu, cu toata cheltuiala sa, intru cinstea marilor Voievozi Mihail si Gavril si intru cinstea Prea curatei Adormirei Maicii Domnului, spre vecinica pomenire. Rog pe cei din urma ocarmuitori, ca sa faca pomenire la zilele acestor Praznice si pentru cel ce a zidit acest Sft. Lacas. S-a inceput zidirea la 1836 si s-a sfirsit la 1839.";

Ca stil, aceasta noua biserica apartine clasicismului. Biserica este monumentala ca proportii, planul ei asemanandu-se cu cel al Biserici Sf. Spiridon din Iasi. Noua conceptie arhitecturala se bazeaza pe ideea tratarii unitare a spatiului interior, pridvorul, pronaosul si naosul fiind aproape egale ca dimensiune si separate doar printr-un arc dublou median incadrat de arcade longitudinale, sprijinite pe coloane degajate.

Cladirea cuprinde o singura nava, flancata de incaperea altarului spre rasarit. Intrarea in biserica este precedata de un frumos portic doric, compus din patru coloane inalte, cele din mijloc fiind legate intre ele printr-o arcada in plin cintru, pe care se sprijina un fronton triunghiular. Stilobatul solid pe care se ridica coloanele ca si friza bogat decorata cu motive ornamentale in forma de frunze de palmier si cornisa cu mutuli se continua de jur imprejurul cladirii sporindu-i aspectul monumental.

Deasupra bisericii se inalta patru turnuri false construite dupa modelul turlelor bisericilor rusesti si dispuse in linie; doua mari care exprima in exterior cele doua cupole ale navei si doua mai mici asezate, respectiv, deasupra pridvorului si altarului. Monumentul se prezinta ca o imbinare dintre forme simple, sobre, de factura clasica si forme rasaritene, imprimand bisericii un caracter exotic.

Pictura bisericii este realizata in tempera, in culori vii, fiind bine conservata. La intrare sunt pictate portretele familiei lui Grigore al II-lea Ghica. Pe peretele din stanga este pictat domnitorul (imbracat intr-o tinuta somptuoasa) alaturi de sotie si de cei doi copii: Matei Ghica (viitor domnitor al Munteniei: 1752-1753 si al Moldovei: 1753-1756) si Ruxandra. Pe peretele din dreapta, este pictat celalalt fiu al domnitorului, Scarlat Ghica, domnitor al Moldovei (1757-1758) si al Munteniei (1758-1761 si 1765-1766). In pronaos, pe peretele din dreapta, a fost pictat egumenul Ioasaf Voinescu. Acesta a fost zugravit in culori inchise, sobre, tinand in mana ctitoria sa, langa portretul sau aflandu-se urmatoarea inscriptie: "s-a inceput zidirea bisericii la anul 1836 si s-a sfarsit la anul 1841, octombrie ".

Catapeteasma bisericii a fost realizata si montata in biserica in anul 1838. In pronaosul bisericii se afla mormantul domnitei Ruxandra, fiica lui Grigorie Ghica Voda, a carui lespede funerara e frumos decorata cu diferite ornamente si stemele domnitorilor Moldovei. Pe piatra de mormant este sapata o inscriptie in versuri in limba greaca.

Dintre odoarele de pret cu care a fost inzestrata biserica s-a mai pastrat o icoana de argint a Maicii Domnului, purtand pe cap o coronita de aur incrustata cu pietre pretioase, daruita de Doamna Ecaterina, sotia lui Constantin Mavrocordat. Pe latura inferioara a icoanei se afla urmatoarea inscriptie in limba greaca: "Din evlavie pentru Maica Domnului, Ecaterina a imbracat cu argint aceasta icoana cu banii ei. Era fata lui Constatin Roset iar doamna a unui stapanitor, om foarte bun, Mavrocordat, adica Constantin. Ecaterina, doamna lui Constantin Mavrocordat";.

Istoricul N.A. Bogdan mentioneaza in monografia sa dedicata municipiului Iasi ca, in Biserica Manastirii Frumoasa, exista inainte de primul razboi mondial un Epitaf cusut in fire de aur si argint, unic, poate, in tara in privinta bogatiei si frumusetii sale. [2]

Este de semnalat si Dvera care dateaza din anul 1841, avand o frumoasa broderie marginala in fir de aur pe catifea de culoare visinie, purtand pe latura de sus urmatoarea inscriptie: "Eu sunt usa cea adevarata. Prin mine de va intra cineva se va mantui si va intra si va iesi si pasune va afla. 1841";

Sursa: Wikipedia