Manastirea Agafton

Scurt istoric

In perioada 1729-1740 pustnicul Agafton (de la numele caruia provine si denumirea manastirii) a intemeiat aici o biserica de lemn, cu hramul "Sf. Voievozi", biserica care a fost confectionata din barne groase de stejar. Schitul intemeiat de Agafton a fost obste de calugari pana la inceputul secolului al XIX-lea, pentru ca mai apoi, prin anul 1814, in timpul mitropolitului Veniamin Costachi sa fie transformat in manastire de calugarite, "unde au stralucit prin evlavie fiicele si vaduvele boierilor de altadata, precum si toate acele fiice din popor ce au cautat o viata de liniste si reculegere", dupa cum relateaza autorul singurei monografii cunoscute a manastirii, Al. H. Simionescu [1].

Biserica de lemn are forma de nava, cu un mic turn in forma octogonala deasiupra naosului. Pictura bisericii este in fresca, fiind realizata de pictorul ieromonah Vartolomeu Dolhan in anul 1956. In jurul bisericutei se afla cimitirul calugaritelor si al calugarilor de demult. Aici se afla si mormintele celor trei matusi dupa mama ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia si Olimpiada Iurascu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareta a manastirii. Traditia povesteste ca de multe ori in copilaria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipotestiul sau natal pentru a-si vizita matusile [2].

Intre anii 1838-1843 a fost construita o noua biserica de zid, cu hramul "Pogorarea Sf. Duh", in stil moldovenesc, in forma de cruce, fara ornamentatii exterioare si cu acoperisul prevazut cu trei turnuri mari de lemn, cu baza octogonala. Pictura bisericii a fost realizata in anul 1929 de catre pictorul P. Livescu din Botosani. Turnul clopotnita a fost construit in anul 1878 in forma patrata si se termina cu o turla rotunda asemanatoare celor de pe biserica.

In decursul timpului, acest sfant lacas a cunoscut o ampla dezvoltare. Prin pozitia sa, manastirea a atras intotdeauna pe langa pelerinii care veneau pentru inchinare si ruga si o seama de personalitati cum ar fi: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu s.a. Manastirea era renumita prin atelierele sale manufacturiere, specific monahale: tesatorie covoare, broderie, croitorie, tricotaj etc. In anul desfiintarii (1959), aici vietuiau peste 300 calugarite care locuiau in case asemanatoare celor de la Manastirile Varatec si Agapia.

Prin Decretul 410/1959, Manastirea Agafton a fost desfiintata abuziv. Aici a fost organizat, in baza Decretelor 218/1960 si 712/1966, Caminul de Batrani cu handicap Agafton care, prin Hotararea Guvernului nr. 1161/1990, a trecut in subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap. In perioada in care batranii cu handicap au locuit in chilii, casutele au ajuns intr-o stare de degradare avansata si intr-o stare de insalubritate totala, acestea nefiind dotate cu instalatii de apa si canal, motiv pentru care fiecare imobilizat la pat isi avea hardaul sub patul sau. Unele dintre chilii au trebuit sa fie astfel demolate, iar altele imbibate de mizerie si igrasie, constituind astfel focare de infectie [3].

Dupa Revolutia din decembrie 1989, in luna martie 1991 Manastirea Agafton a fost reinfiintata, timp de mai multi ani Mitropolia Moldovei si Bucovinei judecandu-se cu autoritatile de stat pentru recuperarea drepturilor de proprietate. Astfel, prin Sentinta civila nr. 6341/28 octombrie 1994 a Judecatoriei Botosani si prin Decizia nr. 996/19 octombrie 1995 a Curtii de Apel Suceava, irevocabila, s-a restabilit si reactivat Manastirii Agafton dreptul de proprietate asupra terenurilor si casutelor (chiliilor) calugaritelor.

Deoarece era vorba de un caz umanitar, in chiliile calugaritelor locuind la acel moment 172 de bolnavi, din care 110 erau cronici nerecuperabili, neuropsihici si alcoolici, 50 imobilizati la pat, iar ceilalti, batrani abandonati de familie, nu s-a putut trece la o executare silita, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru cumpararea unui alt spatiu in vederea transferarii caminului. Abia in decembrie 1999, Caminzk de batrani cu handicap a fost transferat in comuna Leorda, Botosani, intr-un local nou amenajat prin grija IPS Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.

In prezent, Manastirea Agafton se afla intr-un amplu proces de restaurare. Poarta in poarta cu manastirea se afla o tabara de copii.

Sursa: Wikipedia