Descriere Furnizor
Istoric
In anul 1503, Luca Arbore - boier si "Portar" al Sucevei pe vremea lui ªtefan cel Mare - a inaltat un paraclis la curtea sa din comuna care-i poarta numele, situata pe valea raului Solca in Bucovina. Din intregul complex, astazi mai exista doar biserica; curtea boieresca a fost distrusa de un incendiu in secolul al XIX-lea. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sf.Ioan Botezatorul.
Din Letopisetul lui Grigore Ureche: ...in 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, ªtefanita Voda au taiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie". Asa a sfarsit Luca Arbore, unul din marii boieri ai lui ªtefan cel Mare, sfetnicul de seama al lui Bogdan al III-lea, tutorele lui ªtefanita Voda.
Arhitectura
Manastirea este o ctitorie boiereasca, fapt evidentiat prin absenta turlelor. Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, constructia uimeste prin marea sa stilizare.
In constructia ei se observa unele inovatii arhitectonice si un echilibru deosebit al proportiilor. Este construita din caramida si piatra extrasa de la carierele din zona. Are un plan dreptunghiular la exterior, fara turla. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta eleganta a constructiei este accentuata prin prelungirea in exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu cca. 2,5 metri) legate printr-un arc semicircular si unirea lor la partea superioara prin arcada, obtinandu-se astfel un spatiu semi-deschis ce apare pentru prima data in arhitectura moldoveneasca. Aceasta nisa exterioara de pe fatada vestica constituia, se pare, lacasul clopotelor. Intrarea este pozitionata pe partea laterala sudica a constructiei.
In interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind doua nise arcuite in grosimea zidurilor laterale. Mesterii hatmanului Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete netede, au introdus calote in naos si pronaos, eliminand semicilindrul initial. Arcadele joase, fara spirale, pantele si sistemul de arce modovenesti confera bisericii proportii elegante, dovedind o constructie de valoare.
Din mobilierul paraclisului nu s-a pastrat mare lucru, in schimb chivotul de mormant al ctitorului manastirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui ªtefanita Voda in anul 1523. Situat in pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros insemn funerar de stil gotic din Bucovina.
Pictura
Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii, in anul 1541, la initiativa Anei - sora boierului Arbore - se va realiza ansamblul de pictura exterioara si interioara.
Frescele interioare si exterioare sunt realizate, la cererea urmaselor Hatmanului Arbore, de catre mesterul moldovean Dragos Coman din Iasi, in 1541. Acesta nu este un cleric, ci un exponent al lumii laice. Acest lucru transpare din spontaneitatea picturii, din transparenta culorii, aidoma unei acuarele, din constructia siluetelor, care au uneori gesturi si atitudini necanonice. Prin Manastirea Arbore, Dragos Coman introduce in pictura bisericeasca unul dintre cele mai laice monumente de arta moldoveneasca.
Ceea ce impresioneaza in mod deosebit in pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos, ritmul si eleganta extrema a siluetelor. Frescele interioare sunt remarcabile prin arta portretului: tablourile votive din pronaos si naos (care infatiseaza pe ctitor si familia sa, in doua ipostaze), portretul Fecioarei Maria, al imparatului Constantin cel Mare etc. Din pacate, pictura interioara a fost serios afectata in secolele XVII-XVIII, cand edificiul a ramas fara acoperis.
O mare parte a picturii interioare se vede insa suficient de clar. Sfintii si sfintele (in pronaos) au adesea nimburile in relief si aurite, semn al opulentei caracteristice fruntasilor feudalitatii locale, chiar intr-o perioada de permanente conflicte cu Poarta Otomana. Se ramarca tema din interiorul bisericii, Cavalcada imparatului Constantin, zugravita la vedere, pe peretele de vest al pronaosului, si Marea rugaciune de la absida, care invoca simbolic victoria impotriva Portii. Compozitia da nota specifica picturii murale din Bucovina. Printre sfintii zugraviti figureza "Ioan cel Nou", iar in fruntea lor, caz unic in iconografia bizantina, imparatii Constantin si Elena, considerati, dupa cum se stie, printre protectorii Moldovei.
Pictura exterioara cuprinde scene populate de numeroase personaje in continua miscare. Culorile vii, armonios imbinate, degaja multa caldura. Artistul, cu o viziune noua fata de inaintasi, reuseste o sinteza indrazneata intre elementele orientale si occidentale, bine integrata totusi in traditie. Inovator, pictorul gaseste unele solutii proprii de fluidizare a miscarii personajelor, evidente in scena Judecatii de Apoi. Se observa si influente ale picturii murale din tarile catolice: aparatorul de moarte, Cristofor, zugravit cu pruncul Iisus pe umar, printre sfintii martiri, in Cinul de pe absida, este o imagine unica si neobisnuita pentru Moldova.
Decorul fatadei de apus sta marturie pentru geniul pictorului: in marea cavitate, unde se fac de obicei pomeni si parastase, intregul perete este pictat cu un ansamblu de miniaturi, considerat cel mai bine realizat din toata pictura epocii ªtefan cel Mare - Petru Rares. Apar aici Adam arand, Eva torcand (in Geneza), Ospatul Sfantului Gheorghe, cu mesenii asezati si cu spatele la pridvor (amplasament strain bizantinismului, introdus de Renasterea italiana). Personajele au o miscare fireasca, "traiesc" evenimentul. Artistul se dovedeste curajos: la trecerea de pe un zid pe altul, aseaza capul balaurului intr-o scena si coada in alta (aducerea balaurului). Pentru fond, pe langa verdele intunecat, pictorul foloseste si albastrul de Voronet.
Pictura interioara a fost serios afectata in secolele XVII-XVIII, cand edificiul a ramas fara acoperis. Lucrari de consolidare si restaurare au fost efectute in anii 1909-1914, 1936-1937 si 1965-1970. In prezent se lucreaza la renovarea interiorului bisericii, actiunea fiind sprijinita financiar de Lions Club Voreifel, in care s-a angajat cu entuziasm Doctorul Ioan T. Marcea, Director al Spitalului de Psihiatrie din Zülpich/Germania.
Sursa: Wikipedia