Descriere Furnizor
Biserica a servit ca paraclis pentru bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon, primul spital din Moldova, ridicat la jumatatea sec. XVIII. A fost construita cu sprijinul boierului carturar ªtefan Bosie, caruia i s-au alaturat apoi hatmanul Vasile Ruset si negustorul Anastasie Lipscanul din Corfu. A fost reparata de mai multe ori; in 1804 a fost reconstruita din temelii, apoi au urmat reparatiile din 1862, 1938, 1976, continuate cu cele din 1990, prin stradania preotului paroh Neculai Stoian. Turnul clopotnitei a fost construit in anul 1786, in forma culionului de papura pe care-l purta Sfantul Spiridon. Ctitorii au infiintat si spitalul de pe langa biserica, primul din Iasi, in anul 1757, sub domnia lui Constantin Racovita Voievod, cel care a emis hrisovul in acest scop.Langa turnul clopotnitei se afla cele doua cismele cu inscriptii in limbile turca, greaca si romana, care atesta faptul ca in anul 1765, in timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica al III-lea ( ucis de turci in anul 1777), a fost adusa apa in oras prin olane de lut ars. In arhitectura bisericii predomina dreptunghiul in toate compartimentele. Interiorul are o nava centrala incadrata de noua nave laterale de dimensiuni reduse. Pictura murala de pe pandantivele cupolei ii reprezinta pe cei patru evanghelisti. Cupola naosului este zugravita cu chipul Domnului Iisus Pantocrator si altarul cu imaginea Sfintei Treimi.Imitatia de marmura cu ornamentatii din interior dateaza din anul 1863. Pictura catapetesmei a fost realizata, in aceeasi perioada cu biserica, de artistul Eustatie Altini. In 1863 catapeteasma a fost reparata si poleita cu aur prin grija logofatului Dimitrie Ghica. Biserica poseda numeroase valori inestimabile: obiecte de cult din metale pretioase, vesminte arhieresti, carti de cult ferecate in argint aurit si cu reprezentative scene biblice executate in email, donate bisericii de catre personalitati care au trecut pragul acestui sfant lacas.
Inscriptia aflata pe cele doua laturi ale turnului scrisa in limbile slavona, greaca si araba.
Sursa: Wikipedia