Manastirea Sinaia

Pentru pelerinii care vin sa viziteze Perla Carpatiilor, statiunea montana Sinaia, trei obiective merita intreaga atentie: Muntii Bucegi, Castelul Peles si Manastirea Ortodoxa Sinaia. Fara aceste puncte de referinta, Sinaia n-ar avea nicio valoare istorica. Manastirea Sinaia, supranumita 'Catedrala Carpatilor', situata intr-un cadru natural feeric, dateaza din secolul al XVII-lea si reprezinta identitatea istorica a orasului, fiind prima constructie pe acest teritoriu. Fondatorul Manastirii Sinaia este Spatarul Mihail Cantacuzino care impreuna cu mama sa, Elena si cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungand cu aceasta ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat in Manastirea Sfanta Ecaterina. Impresionat de cea ce a vazut, s-a hotarat ca la intoarcerea in Þara Romaneasca, sa construiasca in muntii romanesti si sa inchine Sfintei Fecioare Maria, o manastire care sa poarte numele Muntelui Sinai si aceasta este Manastirea Sinaia. Importanta Muntelui Sinai tine de istorie si traditia biblica, aici Moise primind tablele legii cu cele zece porunci.

La inceput manastirea a fost construita sa adaposteasca doisprezece calugari (dupa modelul Mantuitorului Iisus Hristos care si-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numarul a crescut fiind necesara construirea unei alte biserici mai mare si a unor chilii suplimentare. Noile constructii (ceea ce se numeste astazi curtea noua), au fost realizate intre anii 1842-1846, prin grija staretului Ioasaf si Paisie. Datorita pozitiei sale strategice, Manastirea Sinaia va cunoaste numeroase invazii turcesti si austriece, care vor distruge partial manastirea.

Dar pelerinul care ajunge la Manastirea Sinaia, nu gaseste aici doar trei sute de ani de istorie, ci un adevarat muzeu de arta si de spiritualitate romaneasca. Vechea biserica este construita in stilul brancovenesc, arhitectura caracteristica Þarii Romanesti, stil ce poarta numele Domnitorului Constantin Brancoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci in 1714). Acest stil, de influenta baroca, are drept caracteristici coloanele sculptate in piatra si ornate cu motive florale si vegetale (floare de crin, frunza de stejar, etc.). In general bisericile ortodoxe sunt formate din: pronaos, naos si altar, iar stilul brancovenesc adauga acestora trei pe cea de a patra sub forma unei camere deschise sustinuta de coloane, pridvorul.

Deosebit de important este portalul bisericii care este sculptat, reprezentand la dreapta pe Moise cu Tablele Legii, si in partea stanga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul infrunzit. La mijlocul portalului se gaseste stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino, vulturul bicefal ce tine in gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul si crucea. Pictura din pridvor si naos este cea originala, realizata de Parvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor.

Cupola pridvorului este pictata cu scene din viata Sfintei Ecaterina, (ocrotitoarea manastirii de la Muntele Sinai), din viata Sfantului Gheorghe (protectorul Moldovei si al militarilor) si a Sfantului Dumitru (ocrotitorul Þarii Romanesti). Pronaosul este dominat de tablou votiv care il reprezinta pe fondatorul Manastirii, Mihail Cantacuzino, inconjurat de cei optsprezece copii (multi dintre ei fiind adoptati), de prima si a doua sotie, precum si de alti membri ai familiei Cantacuzino, incepand cu Neagoe Basarab (1512-1521), apoi Radu ªerban, Constantin ªerban, Constantin Cantacuzino, domnitorul ªerban Cantacuzino (pictat cu o coroana pe cap si cu crucea in mana ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), si altii. De remarcat ca pictorul Parvu Mutu Zugravul, in maiestria lui a reusit sa transmita cu multa fidelitate mesajul fondatorului, acela al milei crestine (in aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mana intinsa). Intr-un document al epocii, Mihail Cantacuzino consemna: Iubeste si miluieste pe aproapele tau, cerceteaza pe cel bolnav si sarac si adaposteste in casa ta pe cel oropsit. Sa nu uitam ca el este cel care a construit primul spital in Þara Romaneasca - Spitalul Coltea, in Bucuresti, si ca toata viata sa a incurajat operele caritabile.

Dintre ctitoriile lui Mihail Cantacuzino mai amintim: Biserica si spitalul Coltea, Biserica Fundenii Doamnei din Bucuresti, Schitul Titireciu din Oltenia, o biserica la Ramnicu Sarat, etc. Manastirea Sinaia are de asemenea un frumos paraclis, care dateaza din aceeasi perioada - 1695. Paraclisul este o mica biserica, o capela, specifica manastirilor si resedintelor episcopale sau mitropolitane unde se desfasoara slujbe zilnice. Arhitectura sa joasa, precum si pictura sa originala innegrita de trecerea timpului, creeaza fiorul religios al catacombelor primelor secole ale crestinismului. In cea ce priveste mesajul dogmatic si istoric al picturii se cuvine mentionata originalitatea sa, mai ales in pronaos unde, asemenea unor clisee de film, avem prezentate ultimele momente din viata pamanteasca a Mantuitorului Iisus Hristos:

* Tradarea lui Iuda;
* Prinderea lui Iisus in Gradina Ghetsimani;
* Judecata Lui de Catre cei doi Judecatori si Sinedriului Evreiesc, Anna si Caiafa;
* Judecarea si condamnarea la moarte de catre guvernatorul roman Pontiu Pilat;
* Biciuirea;
* Drumul Crucii catre Golgota Rastignirii;
* Rastignirea intre cei doi talhari.

Tot in curtea vechii manastiri, langa paraclis, se gaseste cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru in perioada Primului Razboi Mondial, si care a avut un rol foarte important in unirea tarilor romane dupa razboi. Fiind bolnav, s-a vindecat la Manastirea Sinaia, lasand prin testament dorinta de a fi ingropat la manastirea unde s-a insanatosit. Alaturi de sarcofagul sau se gaseste bustul celei de-a doua sotii, Adina, bust sculptat in marmura alba de sculptorul italian Roscitano, la Roma in septembrie 1926. Asezata in incinta noua si inchinata Sfintei Treimi, Biserica mare a fost construita din piatra si caramida intre anii 1842-1846 prin straduinta calugarilor care locuiau aici.

Deteriorata de mai multe ori, ea a fost partial reconstruita intre anii 1893-1903 si renovata complet dupa planul arhitectului George Mandrea.

Pictura in ulei a fost executata pe fond de aur mozaicat, in stil neobizantin, de pictorul danez Aage Exner.

Acesta a realizat o sinteza a culturii arhitecturale religioase romanesti, o biserica cu ziduri groase si contraforti puternici, caracteristice manastirilor din Moldova pe care a grefat elementele specifice ale stilului brancovenesc din Þara Romaneasca. Un brau de ceramica smaltuita de culoare verde, format din trei linii rasucite din loc in loc, inconjoara exteriorul bisericii; este simbolul unitatii Sfintei Treimi intr-un singur Dumnezeu, precum si a celor trei principate romanesti, Transilvania, Moldova si Þara Romaneasca, unite intr-o singura tara: Romania. Tabloul votiv din biserica mare ne prezinta cinci personaje: Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian care a resfintit biserica in 1903, Regele Carol I reprezentat in costum de ofiter, mana stanga sprijinind-o pe o coloana de piatra careia ii lipseste un colt (aluzie la regatul Romaniei de unde lipseau Bucovina, Basarabia si Transilvania), Regina Elisabeta (cu pseudonimul de poet Carmen Silva), tinand de mana pe Principesa Maria (singurul lor copil mort la o varsta frageda), ultimul din tablou fiind Spatarul Mihail Cantacuzino. In biserica avem una din cele mai remarcabile piese din Manastirea Sinaia: epitaful executat de Ana Roth. Este lucrat cu acul si cu fir de aur si matase colorata pe panza de bumbac. Executia a durat trei ani (1897-1900) si este inregistrat in catalogul U.N.E.S.C.O.. In naos se gasesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal si emblema Nihil sine Deo (Nimic fara Dumnezeu), si cel al reginei Elisabeta avand incrustate initialele E.D. (Elisabeta Doamna). Prin grija Regelui Carol I, biserica mare a Manastirii Sinaia a fost inzestrata cu energie electrica, fiind prima biserica si manastire ortodoxa din Romania care a fost electrificata. Familia regala a locuit in timpul vacantelor la Sinaia, la manastire o perioada de 11 ani, incepand cu 1871. Dupa mutarea lor la castel, cand s-au sarbatorit 200 de ani de la fondarea manastirii s-au amenajat in aceste spatii (vechi resedinte regale) un muzeu religios care functioneaza si astazi si care a fost primul muzeu religios romanesc. Muzeul manastirii contine obiecte de cult, prima Biblie tradusa si tiparita in romana la Bucuresti (prin grija domnitorului ªerban Cantacuzino, in 1688) si o superba colectie de icoane.

Pentru cei pasionati de arta religioasa mentionam ca la Manastirea Sinaia se gasesc cinci tipuri de cruci: crucea lui ªtefan cel Mare (care se gaseste pe cupola vechii biserici), crucea greceasca (cu brate egale si care se gaseste deasupra intrarii in biserica mare), crucea latina (cu brate inegale pe turnurile pronaosului marii biserici), crucea slava (de inspiratie baroca, cu mai multe brate orizontale, pe cupola centrala a marii biserici) si soarele inscris intr-o cruce latina (pe turnul clopotnitei). In ciuda faptului ca Manastirea Sinaia este rezultatul unei evolutii de trei secole, ea pastreaza totusi o unitate remarcabila. Fiind prima constructie in aceasta zona, ea reprezinta si certificatul de nastere al orasului Sinaia, oras care se va dezvolta mai tarziu, dupa anii 1900. Cei ce au vizitat recent manastirea, au fost martorii marilor lucrari de restaurare ce se desfasoara la Sinaia (restaurarea picturii, repararea acoperisului). Toate aceste lucrari de conservare a patrimoniului istoric au fost posibile datorita contributiei miilor de credinciosi, donatori anonimi, prezenti permanent la slujba, precum si miilor de turisti pelerini. Speram ca aceasta scurta prezentare a Manastirii Sinaia va determina pasul grabit al calatorului sa se opreasca cateva clipe pentru a aprinde o lumanare si a aduce cinstire celor care cu truda au pastrat pentru noi cei de astazi acest loc sfant de cultura si spiritualitate romaneasca.

Sursa: Wikipedia