Manastirea Bucium

In anul 1820, in vremea arhipastoririi Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, a fost fondat la Muntele Athos, Schitul Romanesc Prodromu cu hramul "Sfantului Ioan Botezatorul", intemeierea sa fiind consfintita prin hrisoavele domnesti ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica la 7 iulie 1853 si de fostul rege al Romaniei, Carol I, la 19 iunie 1871.

In anul 1853, domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a cumparat cu banii sai 4,7 ha teren in comuna Bucium, aflata langa Iasi, spre a avea unde strange si depozita daniile care urmau sa fie trimise mai apoi la Sfantul Munte Athos, acestea fiind necesare hranei monahilor moldoveni, cat si pentru ajutorarea la constructia schitului athonit. In acea perioada, pe teritoriul actual al manastirii se afla o vie si o cladire modesta (care a fost transformata mai tarziu intr-o mica biserica unde calugarii sa-si poata face pravila zilnica).

In anul 1863, a fost intemeiat aici Schitul Bucium de catre ieromonahii Nifon Popescu, primul staret al Schitului Prodromu din Sfantul Munte Athos si Nectarie (conform adresei nr.16/13 mai 1942), ca metoh al schitului athonit. Paraclisul schitului Bucium, cu hramul "Sfintii Athonului", a fost ridicat intr-o casa avand o dimensiune mult mai mica decat cea actuala si a fost sfintit la data de 19 iunie 1871 de catre mitropolitul Calinic Miclescu (1865-1875) al Moldovei.

Slujbele se tineau numai ca pravila pentru parintii vietuitori, deoarece credinciosii soseau aici rareori, nu existau case in jurul metocului si nu existau mijloace de transport din orasul Iasi. Acest asezamant s-a numit pana in anul 1918 "Metoh" sau "Conacul Bucium", aici venind adeseori pentru odihna IPS Mitropolit Pimen Georgescu impreuna cu alti arhierei, fapt care a facut sa se schimbe si denumirea acestui asezamant in Schitul Bucium.

In casa, care avea inglobat si paraclisul, au functionat si trei chilii pentru vietuitori, insusi metocarul; iar mai tarziu staretul si economul ocupau doua dintre ele. Initial fusese acoperita cu tigla, dar din cauza faptului ca aceasta incepuse sa se degradeze si sa ploua prin ea, a fost acoperita cu tabla de catre parintele Hrisostom Apostolache, staretul din perioada anilor '30 ai secolului al XX-lea.

Schitul Bucium s-a extins considerabil prin cumpararea de catre Schitul Prodromu in anul 1942 de la principesa Ioana Rosetti-Roznovanu, descendenta a familiei domnitorului Grigore Alexandru Ghica, a mosiei sale din Bucium insumand 22 ha teren, "Palatul Roznovanu din Bucium", "Casa cu chilii pentru muncitori", "Casa de oaspeti" si "Atelierele de olane si conducte din lut pentru aductiuni".

Dupa alegerea ca Patriarh al Romaniei a PF Justinian Marina, a fost schimbata denumirea de Schitul Bucium in cea de Schitul Prodromu Iasi, ca urmare a faptului ca prin adresa nr.4707/22.08.1948 a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, toate domeniile ce apartineau Schitului Prodromu din Sfantul Munte Athos au fost trecute intr-o singura administratie (la Bucium), sub tutela Mitropoliei Moldovei si Sucevei. Astfel, Schitul Prodromu Iasi a dobandit urmatoarele metoace (care aveau in administrare vii si se ocupau cu viticultura): Schitul Zanea-Barnova, Schitul ªorogari, Schitul Arva-Odobesti si Schitul Þifesti-Panciu.

In anul 1950, comuna Bucium a fost inglobata in teritoriul municipiului Iasi, asa cum a fost si pana la reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Incepand din anul 1954 sub arhipastorirea mitropolitilor Sebastian Rusan (1950-1956) si Iustin Moisescu (1957-1977), biserica a fost reparata si largita, dupa un plan intocmit de arhitectul Dimitrie Simotea si a fost impodobita cu fresca de pictorul Vasile Pascu in anul 1964 (in vremea staretului Hrisostom Apostolache) si sfintita in anul 1967.

Intre timp, prin grija Arhiepiscopiei Iasilor, vatra schitului s-a extins, devenind o ferma viticola pentru vin liturgic. In cadrul manastirii se afla si cimitirul calugarilor. In anul 1991, schitul Bucium a fost ridicat la rangul de manastire de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Daniel Ciobotea, formand o comunitate monastica cu 16 vietuitori. Aici se afla in prezent Casa Roznovanu (resedinta mitropolitana), un frumos parc dendrologic si principala ferma viticola a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Deoarace hramul manastirii "Sfintii Athonului" se sarbatoreste in ziua de "duminica a doua dupa Rusalii", numita si "Duminica Sfintilor Romani", IPS Daniel a hotarat ca aceasta manastire sa aiba si hramul Sfintilor Romani.

In ultimii ani s-au efectuat numeroase innoiri gospodaresti si se pregateste construirea unei noi biserici cu hramul "Invierea Domnului".

Sursa: Wikipedia