Biserica Piaristilor

Reprezinta unul dintre cele mai importante simboluri clujene, prototip pentru numeroase alte biserici din Transilvania. Biserica prezinta un contrast puternic intre o arhitectura sobra in exterior, si un interior foarte bine ornamentat, aproape exuberant, o bijuterie a stilului baroc. In fata bisericii s-a aflat pana in anul 1959 statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), monument mutat in alta parte a Clujului de autoritatile comuniste.

Istoria bisericii

La 13 martie 1718 calugarii romano-catolici ai ordinului iezuit initiaza o campanie de strangere de donatii pentru ridicarea lacasului de cult. Prima piatra de temelie a fost pusa de episcopul Georgius Martonfi, urmand ca in 1724 sa fie finalizata constructia, iar in 1725 episcopul Joannes Antalfi sa o sfinteasca. Ordinul iezuit a fost desfiintat temporar in 1773 de catre papa Clement al XIV-lea. In anul 1776 imparateasa Maria Terezia a transferat biserica in proprietatea Ordinului Piarist (Piaristilor).

Descrierea bisericii

Biserica are doua turnuri cu ceas, cu o inaltime de 45 de metri fiecare. Deasupra intrarii se afla dispuse trei ferestre inguste, verticale, menite a ajuta la iluminarea interna a edificiului. Usa de la intrare este ornamentata exceptional (vezi foto), deasupra ei fiind amplasat un basorelief care reprezinta Sfanta Treime cu inscriptia "HONORI SANCTISSIMAE TRINITAS" (lat. - "IN ONOAREA SFINTEI TREIMI"). Biserica are inca doua intrari, dispuse la stanga, respectiv la dreapta intrarii principale. Acestea au deasupra doi sfinti - Ignatiu de Loyola si Francisc Xaveriu, opere ale sculptorului bavarez Johannes König. Langa aceste intrari laterale se aflau alte doua statui, reprezentandu-i pe sfintii Ioan Nepomuk si Alois Gonzaga, de asemenea opere ale lui Johannes König.

Interiorul bisericii este in contrast cu simplitatea exteriorului, fiind decorat extrem de bogat. Cladirea are o singura nava, cu o lungime de 45 de metri si latime de 24 de metri. La stanga si dreapta navei sunt trei capele, fiecare cu altar si decorate cu mai multe tablouri. Pe peretii bisericii se afla traditionalele placute devotionale ale bisericilor romano-catolice, scrise in principalele limbi folosite in Ardeal: romana, maghiara, germana si latina.

Altarul principal din cor este grandios. In partea superioara se afla inscriptia latina "Magno Deo uni act trino laus virtus gloria", incadrata intre doi ingeri. Altarul este inaltat in onoarea Sfantei Treimi. In altar se afla o icoana pictata pe lemn si invelita in metal a Sfintei Fecioare Maria, care in 1699 ar fi plans timp de 2 saptamani, fapt confirmat de marturiile mai multor persoane. Se presupune ca icoana ar fi cea originala de la Manastirea Nicula. Sub ea se afla statuile a doi sfinti ai Ordinului Iezuit: Sf. Francisc si Sf. Ignatiu, statui aduse in 1726 din Viena.

Amvonul, opera a lui Anton Schuchbauer, este decorat la exterior cu sculpturile in relief ale celor patru evanghelisti, iar in spatiul dintre amvon si coroana acestuia se afla un basorelief cu cei mai importanti sfinti ai iezuitilor. Pe coroana amvonului este o reprezentare a Sf. Mihail.

Sub cladirea bisericii se afla o cripta cu 140 de locuri de inmormantare.

Restaurari

Biserica a fost restaurata pentru prima data in 1775, alte restaurari avand loc in 1831, in 1943, in 1970, iar cea mai recenta in anii 2005-2006.

Evenimente

In anul 1956, credinciosii si preotii greco-catolicii au organizat in fata bisericii unul dintre cele mai mari proteste anticomuniste. Scopul actiunii, la care au participat mai multe mii de credinciosi, a fost acela de a demonstra ca este neadevarata afirmatia ca Biserica Romana Unita a incetat sa existe. Initial au incercat sa intre in biserica pentru a oficia o slujba, dar in cele din urma preotii romano-catolici nu le-au permis accesul de teama represaliilor. Atunci, in fata bisericii, sub cerul liber, a fost oficiata o liturghie, iar parintele Vasile Chindris a criticat in predica sa deschis conducerea comunista in fata miilor de credinciosi.

Actiunea nu fusese anuntata, dar imediat ce s-a aflat, un numar de peste cinci mii de credinciosi greco-catolici s-au strans in fata bisericii. Toti preotii care au celebrat liturghia au fost ulterior arestati si intemnitati. Dintre participantii mireni a fost arestat intre altii fostul judecator Vasile Farcas, presedintele Tribunalului Cluj in perioada interbelica, unul din liderii marcanti ai rezistentei greco-catolice din timpul comunismului. A fost condamnat la zece ani de inchisoare, ramanand inchis din 13 august 1956 pana in 15 aprilie 1964. Sotia sa, Eugenia Farcas, a fost condamnata pentru "favorizarea infractorului".

Sursa: Wikipedia