Biserica Romano-Catolica din Turda

Istoric

A fost inconjurata initial de cladiri-anexe, dependinte si de un zid protector. Izn stadiul actual al cercetarilor este imposibil de precizat amplasamentul primei biserici, planimetria si structurile sale de zidarie. Totusi, numeroasele morminte distruse de fundatiile bisericii actuale, monedele gasite aici, emise in secolul XIV si in prima jumatate a secolului XV (Carol I Robert de Anjou [1288-1342], Sigismund de Luxemburg [1387-1437], Vladislav I [1440-1444], Iancu de Hunedoara [1446-1456], Matei Corvin [1443-1490]), precum si fragmentele de fresca descoperite, indica un lacas de cult mai vechi, a carui existenta s-a incheiat in a doua jumatate a secolului XV. Nu este exclus ca unele fragmente din vechea biserica sa fi fost folosite in cladirea actuala, asa cum sugereaza situatiile surprinse in sectiunea interioara si intr-una din cele exterioare.

Biserica actuala este o constructie bine inchegata, cu fundatiile de la nava, cor si sacristie ridicate intr-o singura etapa. Materialele folosite au fost piatra de cariera de dimensiuni medii, lespezi mari de piatra aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatra medievala prelucrata, precum si pietre refolosite de la constructia mai veche. Toate acestea au fost asezate in asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici si fragmente de caramizi romane. Mortarul este de buna calitate, dur, din nisip, var si pigment ceramic. Fundatia este partial cladita, partial inecata in mortar. Elevatia se delimiteaza printr-un decros proeminent, atat la exterior, cat si la interior.

Doua fragmente de ziduri in ruina, vag surprinse la exterior si interior, pot indica o faza intermediara, intre biserica veche si cea noua. Relatia este totusi ipotetica, urmand a fi clarificata in alte campanii arheologice.

Necropola medievala indica doua orizonturi de inmormantare, unul contemporan bisericii noi, altul anterior acesteia. Faptul ca doua morminte orientate nord-sud sunt taiate de fundatiile bisericii din secolul XV, indica posibilitatea practicarii acestei orientari in mediul catolic, inca inainte de incetatenirea Reformei Protestante.

Contrafortul de pe latura de sud (spre Piata Republicii) a altarului are incizat in piatra anul 1478. Pe alte contraforturi ale peretelui sudic sunt incrustati anii 1498-1504. Biserica a fost construita in stil gotic, interiorul avand initial 3 nave. Nava principala, orientata est-vest, are lungimea de 50 m si latimea de 18,20 m. Altarul are 20,2 m lungime. A suferit daune importante in timpul luptelor lui Giorgio Basta din anii 1600-1601 si a luptelor din anii 1703-1711 intre Curuti si Lobonti.

Initial, pana in anul 1568, a apartinut cultului romano-catolic, apoi, intre anii 1568-1721, cultului unitarian. In aceasta biserica a fost proclamata in anul 1568 infiintarea Bisericii Unitariene. Pe peretele din dreapta, in interiorul bisericii, exista o placa comemorativa, redactata in 3 limbi (maghiara, romana, engleza) care aminteste acest insemnat eveniment.

Dupa anul 1721 (respectiv dupa cucerirea Ardealului de catre Austria catolica) biserica a fost retrocedata cultului romano-catolic si transformata in stil baroc.

Biserica a avut in trecut 2 turnuri, demolate la lucrarile de barocizare din secolul XVIII. Turnul principal a fost plasat exact unde acum e intrarea in biserica si a fost daramat, fiind avariat de mai multe traznete. Ulterior nu s-a mai refacut (biserica nu are in prezent turn). Intrarea principala in biserica trecea prin si pe sub acest turn. Celalalt turn a fost mai mic si nu se stie exact unde a fost amplasat.

Biserica a fost (pana in secolul XVIII) inconjurata de ziduri de aparare, groase de 2 m si inalte de 12 m. Pe vremuri de restriste (mai ales la invaziile tatarilor si turcilor) biserica fortificata oferea locuri de refugiu pentru populatia amenintata (majoritatea oamenilor se refugia, totusi, in acele grele perioade in Cheile Turzii). Resturi din aceste vechi ziduri se mai gaseau in secolul XX in spatele casei cu etaj de langa biserica, pe partea sudica (spre piata). Poarta fortificatiei a fost demolata cu ocazia cladirii acestei case cu etaj, care a folosit materialul din acea poarta. Zidurile au fost construite exclusiv cu pietre aduse din castrul roman (ca, de altfel, multe din cladirile turdene, de pilda Tribunalul, fosta Primarie).

Biserica a luat aspectul actual cu ocazia restaurarilor din anul 1822. In perioada interbelica (1918-1944) era considerata cea de a treia biserica ardeleana in ce priveste marimea si frumusetea interiorului.

Biserica este inscrisa pe lista Monumentelor Istorice ale judetului Cluj [1], elaborata de Ministerul Culturii si Cultelor din Romania in anul 2004.

Sursa: Wikipedia