Manastirea Mihai Voda este una din cele mai vechi constructii din Bucuresti, pastrate pana astazi, ctitorie a lui Mihai Viteazu.
Zidita in anul 1594 si asezata in centrul unei incinte incojurate cu ziduri, sub forma unei cetati, complexul manastirii a suferit mai multe transformari de-a lungul timpului, indeplinind variate functii, cum ar fi: resedinta domneasca, spital militar, scoala de medicina, Arhivele Statului. Manastirea a fost si un important sit arheologic, in incinta complexului manastirii, in centrul curtii, se gasea un sit arheologic geto-dacic, vechi de peste 3.000 de ani compus dintr-o vatra, numeroase vase precum si alte vestigii.[1] In prezent, din intreg ansamblul manastirii s-a mai pastrat doar biserica si o clopotnita. Acestea se afla amplasate pe strada Sapientei din sectorul 5 al municipiului Bucuresti, in spatele unor blocuri construite in timpul regimului comunist, din apropierea Splaiului Independentei si a parcului Izvor. In 1813 Manastirea Mihai-Voda "era printre manastirile mari ale tarii".[1] Istoric Ctitorita in anul 1594 de voievodul Mihai Viteazu, in timpul in care era ban al Olteniei, biserica a fost amplasata pe varful dealului din fata Podului Mihai Voda, deal care mai tarziu se va numi Dealul Mihai Voda. Constructia a fost ridicata pe locul unei bisericute din secolul al XV-lea, construita probabil din lemn [2] de catre Vlad Dracul (conform unor documente din 1696).[3]. In curtea acestei bisericii, sub un par, a fost decapitat de catre turci fiul lui Vlad Calugarul, Printul Vladut, la varsta de 16 ani, dupa doar 2 ani de domnie.[4] Unele documente din 1433 numesc Biserica Sf. Niculae sau Sfantul Nicolae din Palcov. Intre anii 1558-1559 aflandu-se in ruina, bisericuta este refacuta de jupaneasa Caplea din Stanesti, urmasa a boierului Mogos, matusa a boierilor Buzesti. Jupaneasa doteaza asezamantul cu cele necesare randuielilor bisericesti si inchina biserica ca metoh manastirii Simonopetra de la Muntele Athos. La moartea sa, in jurul anului 1585, va fi ingropata aici, iar manastirea primeste numele de Manastirea postelnicesei Caplea sau Manastirea Sf. Nicolae al postelnicesei.[5] La porunca lui Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazu, ramasitele trupesti ale jupanesei sunt dezgropate si mutate la Manastirea Bolintin, iar asezamantul este distrus si calugarii alungati. La manastirea Bolintin datorita unor neintelegeri ale calugarilor asupra drepturilor de proprietate, cedate de jupaneasa Caplea, acestia au dezgropat-o si i-au imprastiat oasele.[6] Undeva inainte de anul 1591, Manastirea refacuta de jupaneasa Caplea este reconstruita ca schit si primeste numele de Biserica Alba-Postavari. Conform unor legende aici ar fi existat o icoana facatoare de minuni la care Mihai Viteazu s-a inchinat si a facut legamantul construirii manastirii Mihai Voda, tinand cont si de o traditie a vremii conform careia o manastire noua trebuia construita pe ruinele uneia vechi.[7] Sursa: Wikipedia
