Biserica Sf. Simion

Biserica se afla la capatul din sus al Strazii Armenesti, formand impreuna cu Biserica "Sf. Cruce" (construita in 1513) un ax care defineste vechiul nucleu de locuire a armenilor.

Istoria bisericii

Biserica "Sf. Simion" din Suceava face parte din complexul de monumente armenesti din Suceava. Ea a fost construita in anul 1513, in timpul domnitorului Ieremia Movila, de catre infloritoarea comunitate armeana a locului, ctitor fiind armeanul Donig (sau Donik), suferind de-a lungul timpului o serie de transformari. La aceasta biserica se pastreaza o piatra de mormant, datata 1573, avand o inscriptie gravata care spune ca "acesta este mormantul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii Sf. Simeon".

In anul 1606, in perioada domniei lui Simion Movila (1606-1607), a fost construit turnul-clopotnita, iar cladirea bisericii a fost refacuta de catre ªima, care in armeana inseamna Simion, de unde i-a venit si denumirea bisericii. Biserica este inchinata Sf. Simion Dzeruni (Simion cel Batran).

Lucrari de restaurare a bisericii s-au efectuat in secolul al XIX-lea de catre sotii Cristea si Matilda Hagii. De asemenea, in cinstea si in amintirea ctitorilor, ei au donat un cimitir aflat in apropierea bisericii pentru comunitatea armeana din zona. Singura lor rugaminte a fost ca rasplata actelor lor de binefacere sa fie ingrijirea mormintelor unde au fost asezati dupa trecerea in nefiinta. In acel cimitir, precum si in jurul bisericii, au mai fost gasite pietrele de mormant ale preotilor care au slujit acolo, dupa cum este obiceiul armenesc. In anul 1926 a fost pusa o piatra de mormant sotilor Hagii care au refacut biserica.

Biserica "Sf. Simion" din Suceava a fost folosita ca biserica de cult pana in anul 1969 cand, din cauza gravelor fisuri si a imputinarii comunitatii armene, a fost inchisa. In ciuda distrugerilor provocate de cutremurele din anii 1977 si 1990, timp de mai multi ani nu s-a luat nici o masura de consolidare si restaurare, cu toate ca a fost propusa in fiecare an Ministerului Culturii pentru interventii de urgenta, existand un proiectul de restaurare.

Biserica "Sf. Simion" nu are nici un fel de picturi interioare, zidurile fiind crapate, la fel ca si altarul. Ca urmare a adaugirilor efectuate in decursul timpului, partile bisericii nu fac corp comun, pronaosul este separat de naos si altarul de naos, iar turla se afla in pericol de a se prabusi in interior ca urmare a slabirii structurii de rezistenta.

Mormantul sotilor Hagii a fost profanat de catre persoane necunoscute care au crezut ca gasesc podoabe de aur sau nestemate. Sicriul lor este facut din fier simplu, necontinand podoabe de pret. Ca urmare a actelor de profanare, preotul comunitatii armene a dispus ca intrarea in mormant sa fie sudata. "Asa cum am intrat eu, au intrat si altii, multi oameni ai strazii, au spart mormantul saracilor Hagii, au crezut ca gasesc cine stie ce minuni, aur, nestemate. Nu aveau ce gasi in mormantul lor, sicriul nu era facut din aur, nici macar din cupru, ci din fier simplu, dar pana nu am sudat intrarea nu s-au linistit. Mai ales dupa 1990, numarul vagabonzilor care intrau acolo era tot mai mare, gaseam a doua zi haine rupte, sticle si mizerii", povesteste pr. Azad Mandalian, parohul bisericilor armenesti din Suceava. [1]

In prezent, putini sunt cei care mai pot spune ca au vazut cum arata in interior Biserica Sf. Simion. "Nici eu nu am prins-o deschisa. Cand m-am nascut eu, in 1955, era inchisa, dar bunicul meu a slujit in ea. Eu ma jucam acolo cand eram mic, faceam cazemate. Am copilarit la Zamca si la Sf. Simion, intram chiar si in cavouri, nu-mi mai era frica", afirma pr. armean Azad Mandalian din Suceava. Astazi, nici macar cimitrul armenesc nu mai apartine comunitatii armene, el fiind deschis si pentru romani, din cauza lipsei locurilor de inmormantare.

In urma unui protocol cu Episcopia Armeana Gregoriana din Bucuresti, cladirea bisericii a fost luata in folosinta de catre Arhiepiscopia Ortodoxa a Sucevei si Radautilor, care nu face slujbe in biserica si prefera sa tina slujba intr-un paraclis construit in mijlocul cimitirului armenesc din curtea bisericii.

Turnul-clopotnita

In anul 1606 a fost construit turnul-clopotnita, materialul folosit fiind caramida (de unde si scurgerea de culoare rosie care, strabatand tencuiala, a patat suprafata zidurilor si a dat numele turnului). Turnul are o inaltime de 28 de metri, fiind printre cele mai inalte din municipiul Suceava [2].

La inceputul secolului al XVI-lea, "Turnul Rosu" marca limita superioara a cartierului armenesc din vatra orasului (cartier care, din anul 1563, avea ulita pietruita, podita cu “calapod"). Clopotele erau turnate din bronz, avand un procentaj ridicat de argint, care le conferea acestora o sonoritate deosebita, astfel incat se spunea ca, atunci “cand trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, sa tot mori".[2]

Originea denumirii turnului poate fi pusa si pe seama unei legende. Se pare ca la sfarsitul secolului al XVII-lea, trupele poloneze ale regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) (cantonate la Manastirea Zamca) s-au luptat cu trupele turcesti si cele moldovenesti, unite pentru a-i alunga pe invadatori. Luptele s-au purtat pe Strada Armeneasca (in apropiere de Manastirea Zamca), in dreptul bisericii armenesti. Se spune ca de la cat sange a curs atunci, zidurile clopotnitei devenisera de-a dreptul rosii, incat de atunci i-a ramas denumirea de Turnul Rosu.

In ultimii ani, expertii restauratori care efectueaza lucrarile de consolidare la Biserica Sf. Simion au semnalat faptul ca Turnul Rosu este un obiectiv cu risc ridicat de prabusire in caz de cutremur. Acest risc se accentueaza ca urmare a trepidatiilor produse de autovehiculele care circula chiar pe la baza turnului, precum si a vibratiilor de rezonanta produse de sunetul clopotelor.

Lucrari de consolidare

Aflat in prezent in pericol de prabusire, au fost instalate bariere de protectie in jurul "Turnului Rosu". Ca urmare a acestui pericol, s-a restrictionat circulatia masinilor de mare tonaj in preajma bisericii, acestea putand slabi structura de rezistenta a edificiului.

Din anul 2004, firma suceveana Restaco efectueaza lucrari de reabilitare a Bisericii "Sf. Simion", care avanseaza incet din cauza lipsei de fonduri. S-a reusit legarea bisericii roata imprejur cu o centura periferica si s-a demolat turla, punandu-se la baza ei doi tiranti transversali, pentru ca aceasta sa nu se desfaca si sa pice in biserica. Urmeaza sa se reconstruiasca turla si sa se lege de pod. Apoi se vor efectua lucrari de consolidare a fundatiei.

Printre alte lucrari preconizate a se efectua mentionam si montarea de instalatii electrice si a unui paratrasnet.

Sursa: Wikipedia