Biserica Aroneanu

In Letopisetul Þarii Moldovei, Grigore Ureche spune: "insa intaiu au socotit Aron Voda, dupa atata rautati ce facuse, sa se apuce sa faca vreun lucru bun, sa nu-i fie cu osanda de tot; si s-au apucat in anii 7102 (1594) de au zidit manastirea in tearina Iasilor, care se chiama Aron Voda, pre numele domnului ce au zidit, unde este hramul Sfete Neculai". Pisania lipseste, dar se stie ca biserica a fost numita "nou zidita" la 12 decembrie 1594, cand ctitorul o inzestreaza cu doua sate.

Se stie ca Aron Voda a murit otravit la Alba Iulia, dar nu exista informatii ca i s-ar fi adus ramasitele la Iasi. Aceeasi problema se ridica si in cazul doamnei Stanca, sotia lui Aron moarta undeva in Transilvania.

Se considera ca inaintea acestei manastiri a existat alta numita "de la greci" sau "manastirea greceasca din tarina Iasilor", cu acelasi hram zidita de Alexandru Lapusneanu (al carui fiu natural era Aron Voda) in a doua sa domnie (1563-1568). Se numea astfel pentru ca domnitorul Petru ªchiopul (1574-1577, 1578-1579 si 1583-1591) a inchinat-o la Muntele Athos printr-un hrisov domnesc din 20 februarie 1581.

In anul 1606, domnitorul Ieremia Movila (1595-1600, 1600-1606) a inchinat aceasta manastire la Zografu din Muntele Athos, stabilindu-se acolo din acel moment calugari greci.

In anul 1618, domnitorul Radu Mihnea (1619-1619, 1623-1626), pe baza marturiei doamnei Stanca, vaduva lui Aron Voda, anuleaza documentul de danie, restituind manastirea calugarilor romani asa cum fusese menita de catre ctitori (Lapusneanu si Aron Voda). Cu toate acestea, la anul 1624, in cea de-a doua domnie a sa, el inchina manastirea Aroneanu la Sazopole. Manastirea isi schimba din nou sttutul cinci ani mai taziu, cand fiul lui Radu Mihnea, Alexandru Coconul (1629-1630) transforma manastirea in metoh al Manastirii Sf. Ioan din insula Halki (aflata in Marea Marmara).

Ulterior, manastirea Aroneanu devine metoh al Patriarhiei de la Constantinopol, veniturile sale urmand sa sustina activitatea vestitei ªcoli Patriarhale, la care au invatat printre altii carturari romani cum ar fi principele Dimitrie Cantemir si spatarul Nicolae Milescu, primul calator roman in China. Multe din documentele din sec. XVI-XVII arata danii de mosii, sate, livezi, prisaci pentru manastire.

Ca urmare a repetatelor inchinari catre diferite locuri din Grecia si Turcia de astazi, Manastirea Aroneanu a ajuns intr.o stare de decadere, un hrisov din anul 1743 consemnand starea de ruina, "marea lipsa si slabiciune, din tamplarea vremurilor". Initial, manastirea a fost inconjurata cu ziduri de piatra, a avut turnuri de colt, chilii si alte cladiri anexe care s-au prabusit, ramanand doar vechea biserica, singura pastrata din intreg ansamblul manastiresc de odinioara.

In anul 1907, biserica restaurata devine biserica parohiala a satului Aroneanu.

Sursa: Wikipedia