Manastirea Dealu

Scurt istoric

* O asezare monastica exista la Dealu in anul 1431, asa cum reiese dintr-un document prin care Alexandru I Aldea ii facea danie manastirii doua sate. Manastirea initiala fusese probabil intemeiata de catre Mircea cel Batran[2].
* Manastirea a fost ctitorita de Radu cel Mare in anii 1499-1501[3].
* Constructia ansamblului a fost terminata in timpul domniei lui Vladut Vioevod, intre 1510 si 1512.
* Aici a fost instalata prima tiparnita din tarile romane, din ale carei teascuri a iesit in 1508 prima carte, un Liturghier.
* In anul 1598, Mihai Viteazul a depus in biserica manastirii juramantul de supunere fata de Rudolf al II-lea. '

* Matei Basarab a adus aici tiparnita de la Govora in 1644.
* In 1863 manastirea de calugari a fost secularizata.
* In 1877 fosta incinta monastica a fost transformaata in lagar de prizonieri.
* In perioada 1879-1883 a functionat aici o scoala divizionara de soldatzi

inlocuita intre 1890 si 1891 de un depozit de munitie. Din 1902 fosta manastire a servit ca scoala a copiilor de trupa, intre 1912 si 1940 ea a adapostit Liceul Militar "Nicolae Filipescu". Cladirile acestui liceu, care inlocuisera edificiile fostei manastiri, s-au prabusit la cutremurul din 1940.

* Cladirile actualei manastiri si renovarea bisericii dateaza din perioada 1953 - 1959. Prin grija Patriarhului Justinian s-a creat astfel un asezamant de asistenta sociala pentru preoti si calugari batrani, care a functionat pana in 1988.

Biserica

Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a pastrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Þara Romaneasca. Edificiul, dispus pe un plan triconc de tip Vodita II, are proportii zvelte; el masoara 8 metri latime si 21,20 metri lungime la o inaltime de 24 metri (fara acoperis)[4]. Pe langa traditionala turla pe naos apar aici pentru prima oara doua turle pe traveea de rasarit a pronaosului prelungit. Ele evidentiaza functia sepulcrala a acestui corp arhitectonic. Aceasta inovatie va fi preluata de bisericile de la Tutana, Brebu si Gura Motrului.

Fatadele sunt in intregime placate cu piatra fatuita si decorate in doua registre cu arcaturi de ciubuce. Acest sistem de decorare in doua registre separate de un brau median va caracteriza monumentele de caramida ridicate in cursul secolului al XVI-lea in Þara Romaneasca. In decorul turlelor si cel al fatadei vestice se intalnesc si ornamente caucaziene, care se vor regasi mai tarziu, cu mai mare densitate, pe fatadele bisericii episcopale de la Curtea de Arges.

Pictura care impodobise initial interiorul bisericii, o opera din 1515 a mesterului Dobromir din Targoviste in colaborare cu Jitian si Stanciu, nu s-a pastrat. In 1985 biserica a fost repictata de arhimandritul Sofian Boghiu.

Pronaosul bisericii adaposteste mormantul lui Radu cel Mare si racla cu capul lui Mihai Viteazul. Sarcofagele din marmura ale acestor voievozi au fost executate intre 1912 si 1913 de Frederic Storck.

Sursa: Wikipedia